AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile
şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare şi rezilienţă
Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă precum şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă,
transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.410 din 9.12.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1066/9.12.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă vizează, pe de o parte, stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru perioada 2021-2026, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
Pe de altă parte, sunt preconizate și unele intervenții legislative de natura modificărilor și completărilor aduse asupra unor dispoziții din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare.
2. Față de conținutul Notei de fundamentare dar și al preambulului, demersul inițiat este necesar pentru instituirea cu celeritate a unui cadru legal coerent care să permită accesarea fondurilor europene din cadrul mecanismului în corelare directă cu obținerea de rezultate și implementarea reformelor și a investițiilor publice cu scopul de a avea un impact de durată asupra productivității și a rezilienței economice, sociale și instituționale.
Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul respectivului Mecanism ar genera întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate României.
3. Analizat din perspectiva dreptului european, proiectul de act normativ supus avizării nu constituie transpunerea unui document juridic european și nici nu are drept finalitate crearea cadrului normativ necesar punerii directe în aplicare a unui regulament european, dar prezintă tangență cu reglementările subsumate Politicii regionale și coordonării instrumentelor structurale, din segmentul legislativ - Coordonarea instrumentelor structurale.
Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), ce face parte din pilonul 1 privind sprijinirea redresării statelor membre, este unul din instrumentele propuse de Comisia Europeană la 28 mai 2020, în urma unui draft de regulament ce a fost elaborat de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene, de instituire a Facilității de redresare și reziliență (FRR).
În acest sens, Mecanismul de redresare și reziliență a intrat în vigoare la data de 19 februarie 2021, odată cu adoptarea Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, Nr.57 din data de 18.02.2021, ce cuprinde, în forma aprobată de Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European, o serie de aspecte diferite față de propunerea/draft de regulament, fiind introduse în dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 (cum ar fi titlul, structura planului sau introducerea unor noi categorii de cheltuieli eligibile, de exemplu cheltuielile aferente elaborării documentațiilor tehnico-economice sau cheltuielile administrative).
În data de 29 octombrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a finalizat procedura scrisă pentru aprobarea Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului național de redresare și reziliență al României, în conformitate cu prevederile art.20 alin. (7) din Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență. Prin Memorandumurile aprobate de către Guvernul României în data de 10.11.2021 a fost mandatat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene pentru semnarea Acordului privind contribuția financiară, în conformitate cu art. 23 din Regulamentul (UE) nr. 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, pentru finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență a României, iar Ministerul Finanțelor a fost mandatat pentru semnarea acordului de împrumut din cadrul MRR în cuantum de aprox. 14,94 mil. Euro.
Prin intervențiile sale, Planul Național de Redresare și Reziliență a României reprezintă un răspuns cuprinzător și echilibrat la situația economică și socială din România, contribuind astfel în mod corespunzător la toți cei șase piloni de politică menționați la art. 3 din Regulamentul (UE) nr. 241/2021 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență.
Pe aceste coordonate, pentru implementarea acestui set de măsuri instituționale și financiare pentru perioada 2021 - 2026, este necesară completarea cadrului instituțional și stabilirea fluxurilor financiare, de monitorizare, verificare și control. În acest sens, OUG nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare şi reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi reziliență, cu modificările și completările ulterioare, prevede deja principalele instituții implicate în procesul de gestionare a Planului și instituie Comitetele Interministeriale de Coordonare și Comitetul de Monitorizare.
Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbţie a fondurilor alocate României.
Pornind de la aceste coordonate, inițiatorii demersului normativ, propun aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, pentru implementarea Planului național de redresare și reziliență și, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri, în conformitate cu prevederile Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României.
4. Precizăm faptul că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
5. Din considerente de redactare, precum și sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevăzute de Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulăm următoarele observații și propuneri:
a) La titlu, coroborat cu dispozițiile din actul normativ propriu-zis, în vederea menținerii unității terminologice este de evaluat dacă după denumirea „Mecanismului de Redresare și Reziliență” nu ar trebui să fie inserată și sintagma „pentru perioada 2021-2026”. În același timp, termenii „Redresare” și „Reziliență” trebuie redactați cu inițiale mici ori de câte ori este întâlnită această formulare.
Ca și mențiune, independent de observația de mai sus, având în vedere faptul că prin intermediul prezentului se aduc atât modificări cât și completări Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020, aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare, pentru o exprimare riguroasă și corectă a obiectului de reglementare, propunem ca redactarea „precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020” din titlu să fie înlocuită cu exprimarea „precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020”.
b) La preambul, la primul paragraf, la titlul actului european, pentru conformitate cu varianta oficială existentă pe site-ul eur-lex.europa.eu, din punct de vedere strict redacțional, formularea „Mecanismului de Redresare și Reziliență” trebuie redată sub forma - Mecanismului de redresare și reziliență - a se vedea redactări similare.
La paragraful doi, subliniem că este invocată data de „03 noiembrie 2021”, mențiune care se mai regăsește și în alte dispoziții, iar în art.2 alin.(1) lit.a) există o altă dată, respectiv, „29 octombrie 2021”, astfel încât, pentru corectitudine și precizie, propunem identificarea și alegerea variantei corecte.
La paragraful trei, pentru a asigura rigoare normativă normei, propunem ca textul „... Luând în considerare Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 ...” să fie scris „... Luând în considerare dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 ...”.
Totodată, în acord cu prevederile art.49 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, marcarea enumerărilor se va efectua cu litere ale alfabetului; de aceea este necesară înlocuirea semnului grafic „-” cu cele evidențiate, în mod corespunzător.
La paragraful patru, având în vedere faptul că potrivit normelor de tehnică legislativă, exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare în text, la prima folosire, construcția „...finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR);” trebuie scrisă „...finanțarea Planului Național de Redresare și Reziliență denumit în continuare PNRR;”.
Ca urmare a acestei observații, toate referirile la acest plan se vor realiza numai prin forma abreviată „PNRR”.
La paragraful cinci, pentru acuratețea exprimării, construcția „... pandemia de COVID 19” va fi redată sub forma „... pandemia COVID - 19”.
La paragraful opt, specificăm că exprimarea „orizontul de timp determinat” este improprie stilului limbajului normativ, iar în considerarea dispozițiilor art.36 alin.(1) din aceeași lege citată anterior, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc.
De asemenea, pentru un spor de precizie, propunem ca după norma de trimitere la „... Regulamentul (UE) nr.2021/241” să figureze și textul „... al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021”.
Ca observație de ordin general, propunem ca citarea actelor europene să se realizeze, pentru prima oară, cu toate datele de identificare, urmând ca referirile ulterioare, să se raporteze conform modelului mai sus arătat.
După acest paragraf, figurează formularea „Având în vedere” fără a fi succedată de vreun text, motiv pentru care, propunem revederea aspectului sesizat.
c) La titlul Cap.I, pentru estetica redactării, propunem ca expresia „Capitolul I - Obiectul reglementat. Definiții” să fie redată „Capitolul I - Obiectul reglementării. Definiții”.
d) În ceea ce privește norma prevăzută la art.1, mai exact, textul din debut – „Prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul instituțional și financiar general pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR),” remarcăm că acesta nu coincide ca și fond cu partea introductivă a titlului actului normativ, și anume, cu formularea „stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență”, sens în care propunem corelarea celor două construcții.
e) La art.2, propunem revederea structurii acestui articol, întrucât, pe de o parte, există un singur alineat al cărui marcaj contravine normelor de tehnică legislativă, iar pe de altă parte, după lit.t) începe o nouă enumerare identificată cu lit.a).
În plus, semnalăm și faptul că lit.d) din cea de a doua enumerare este lipsită de conținut.
În cuprinsul părții introductive, având în vedere că subsecvent sunt definiți/definite o suită de termeni și expresii, pentru realizarea unui corect acord gramatical, exprimarea „... au următoarea semnificație:” trebuie înlocuită cu mențiunea „... au următoarele semnificații:”.
La lit.a), la definiția expresiei „acord de împrumut”, pentru eficiență juridică, dar și pentru suplețe, raportarea la actul european menționat se va realiza doar prin formularea „... art.15 din Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 încheiat de România ...”. - observație cu aplicabilitate generală.
Totodată, pentru argument strict redacțional, propunem inserarea formei abreviate „nr.” în contextul „... Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2007 ..., iar potrivit uzanței normative, termenul „conform” din formularea „...conform Deciziei de punere în aplicare...” va fi înlocuit cu cel de „potrivit” – pentru această ultimă observație, a se vedea și alte situații identice.
La lit.b), la definiția expresiei „acord privind contribuția financiară”, pentru concordanță cu exigențele normelor de tehnică legislativă, propunem eliminarea parantezelor ce încadrează acronimul „MIPE”.
În același context, titulatura „Comisia Europeană”, trebuie înlocuită cu forma abreviată „CE” – a se vedea situații identice.
La lit.c), la definiția expresiei „acord de finanțare încheiat cu coordonatorii de reformă/investiție”, pentru ajustarea normei, propunem inserarea substantivului „prevederile” după expresia „în conformitate cu”.
De asemenea, din perspectiva normelor de tehnică legislativă norma de trimitere la ordonanța de urgență invocată înlăuntrul acesteia va fi redată astfel: „...Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.d), la definiția „acord de tip operațional” este de apreciat dacă redactarea „deciziei de punere în aplicare a Consiliului” nu este echivalentă ca și nuanță juridică cu formularea „Deciziei de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României”, în caz afirmativ, ea trebuie înlocuită cu forma extinsă.
La lit.e), la definiția „acord de contribuție”, din rațiuni ce țin de redactare, propunem scrierea formei abreviate „UE” in extenso – a se mai vedea și altele identice.
Totodată, pentru coerența normei, propunem eliminarea sintagmei „statul membru, prin”.
În plus, pentru o informare juridică completă, norma de trimitere la actul european invocat se va realiza după cum urmează: „...Regulamentul (UE) nr.2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017”.
La lit.i), la definiția expresiei „cerere de transfer”, în considerarea abordării unui stil specific normativ, exprimarea „alții decât cei menționați la art.9 alin.(1)” trebuie scrisă „alții decât cei prevăzuți la art.9 alin.(1)”.
La lit.l), la definiția expresiei „conflictul de interese”, normele de trimitere la cele două acte, respectiv, cel european și normativ, exceptând referirea la Codul penal, sunt mult prea generale, iar pentru o conturare eficientă, propunem și evidențierea elementelor structurale ce vizează înțelesul conflictului de interese – a se vedea și textul lit.t).
Referitor la Legea nr.161/2003, cu modificările și completările ulterioare, pentru un surplus de informație juridică, propunem și redarea titlului, în următoarea redactare: „... privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”.
De asemenea, este necesară reformularea în ansamblu a textului într-o manieră normativă și adecvată actelor juridice cu luarea în considerare a observațiilor învederate supra.
În cadrul enumerării, observăm o eroare de marcaj, în sensul că după norma juridică identificată cu lit.s), urmează o alta prevăzută ca fiind lit.t), astfel încât, pentru corectitudine, propunem rectificarea de rigoare.
La lit.t), la definiția expresiei „garanție reciprocă”, propunem scrierea cu inițială mică a termenului „Urgență”.
La lit.j) din cadrul celei de a doua enumerări, la definiția expresiei „sistemul prevenție, denumit în continuare PREVENT”, pentru rigoarea exprimării, în loc de „prevăzute de” va figura „prevăzute la”.
Totodată, pentru corectitudinea informației juridice Legea nr.184/2016, va fi redată fără mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.l), tot din cea de a doua enumerare, la definiția expresiei „sistem informatic de management al PNRR”, citarea actului normativ invocat înăuntrul acesteia se va realiza astfel: „...Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020, aprobată prin Legea nr.230/2021, cu modificările și completările ulterioare”.
Ca observație de ordin general, semnalăm uzitarea alternantă a formulărilor „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)” și „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, precum și a formei abreviate „MIPE”, iar pentru unitate terminologică, propunem alegerea variantei corecte – a se vedea și alte dispoziții.
f) La art.3, lit.d), pentru un spor de precizie, propunem și indicarea titlului Deciziei nr.236/2016, și implicit revederea exprimării „modificată prin Decizia nr.312/2021”.
La lit.e), deoarece proiectul este însoțit de o singură anexă, redactarea „detaliate în Anexa 1” trebuie să fie scrisă „detaliate în anexă”.
La lit.f), pentru lejeritatea textului legislativ, propunem eliminarea formei abreviate „art.” antepusă numeralului „13”.
Totodată, cu referire la Legea nr.94/1992, pentru o evidențiere completă a tuturor evenimentelor legislative survenite ulterior operațiunii de republicare, după mențiunea „republicată” trebuie să fie inserată sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.g), cu referire la „Departamentul pentru Lupta Antifraudă”, pentru concordanță cu prevederile Legii nr.61/2011 privind organizarea și funcționarea Departamentului pentru lupta antifraudă – DLAF, cu modificările ulterioare, propunem ca această titulatură să fie redactată sub forma „Departamentul pentru lupta antifraudă”.
În același timp, raportarea la actul normativ invocat trebuie să se realizeze sub forma arătată supra.
La lit.j), construcția „potrivit OUG nr.13/2015, cu modificările și completările ulterioare” trebuie redată sub forma „potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2015 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, aprobată prin Legea nr.244/2015, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.l), formularea „potrivit OUG nr.43/2002, cu modificările și completările ulterioare” trebuie să fie scrisă „potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări prin Legea nr.503/2002, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.m), din rațiuni redacționale, forma abreviată „OUG nr.77/2014” trebuie redată „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2014”, iar după titlul acesteia va fi inserată mențiunea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
g) La art.4, la actualul alin.(1), partea introductivă, întrucât elementul structural este alcătuit dintr-o singură ipoteză juridică primară, potrivit normelor de tehnică legislativă, aceasta nu mai trebuie marcată.
La lit.c), norma de trimitere la „art.3 alin.(1) lit.b) din prezenta ordonanță de urgență” trebuie să se rezume doar la forma „art.3 lit.b)”.
De asemenea, în considerarea dispozițiilor art.8 alin.(4) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce ... Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor, propunem revederea și reconsiderarea tezei finale, inclusiv eliminarea formei abreviate „HG”.
h) La art.5, semnalăm existența unui paragraf nemarcat antepus alin.(1).
La alin.(2), în acord cu normele de tehnică legislativă referitoare la marcarea enumerărilor, pentru respectarea succesiunii literelor în alfabetul românesc, pentru identificarea acestora se vor utiliza și lit.ș) și ț), cu consecința revederii marcajului literelor subsecvente.
Observația este valabilă pentru toate situațiile de acest gen din proiect.
De asemenea, în cadrul enumerărilor, în vederea accentuării caracterului imperativ al normelor, propunem ca termenii din debut, cu titlu de exemplu, „coordonarea”, „asigurarea”, „semnarea”, „negocierea” și altele asemenea, să fie redați sub formele „coordonează”, „asigură”, „semnează”, „negociază”.
În ipoteza în care această observație este însușită, atunci toate textele trebuie adaptate în integralitate în funcție de contextul aferent.
La lit.c), al aceluiași alineat, pentru cursivitatea textului, propunem ca exprimarea „a cererilor plată” să fie scrisă „a cererilor de plată”.
La lit.h), este de analizat eliminarea cuvântului „tuturor” antepus formulării „proiectelor de acte normative”, ca inadecvat.
La lit.k), este necesară eliminarea prepoziției „la” fiind redactată de două ori.
La lit.t), sintagma „din Regulamentului” se va reda „din Regulamentul”
La lit.v), pentru unitate redacțională cu dispozițiile anterioare, sintagma „Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR” se va reda sub forma „Comitetului interministerial de coordonare a PNRR”.
Reiterăm observația și pentru cazul asemănător de la lit.w), unde termenul „Monitorizare” va debuta cu literă mică.
La lit.bb), întrucât textul nu respectă rigorile de claritate în exprimare, propunem revederea și reformularea acestuia; avem în vedere utilizarea repetitivă a expresiei „cu privire la” concomitent cu sintagma „în ceea ce privește”, precum și a termenului „țintele”.
La lit.ff), pentru corectitudine gramaticală, este necesară reformularea sintagmei „verificări ex-ante a procedurilor de achiziție a beneficiarilor privați”.
La lit.hh), pentru corelare cu prevederile art.2 alin.(1) lit.a), sintagma „Ministerul Finanțelor” se va înlocui cu abrevierea „MF”, observație formulată pentru toate situațiile similare din proiect.
La lit.ii), pentru o completă informare juridică, formularea „OUG 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996” se va reda sub forma „Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.20/2015, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit.jj), la teza a II-a, sintagma „verificarea, constatarea” se va reda sub forma „verificarea și constatarea”.
La lit.kk), în finalul textului, după termenul „achizițiile” se va insera cuvântul „publice”, această observație fiind valabilă pentru toate cazurile de acest gen.
Semnalăm că este necesară îndreptarea erorii materiale privitoare la numerotarea tuturor alineatelor care urmează după alin.(2) al art.5, întrucât al treilea alineat și următoarele sunt marcate eronat cu cifrele „(4)”, „(5)” etc.
La actualul alin.(4), la partea introductivă, propunem ca formularea „MIPE îndeplinește, pe lângă atribuțiile de coordonator de reforme și/sau investiții următoarele” să fie înlocuită cu sintagma „pe lângă atribuțiile de coordonator de reforme și/sau investiții, MIPE îndeplinește și următoarele atribuții”.
La actualul alin.(6), la lit.b), precizăm că nu sunt respectate prevederile art.49 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora o enumerare distinctă marcată cu o literă nu poate cuprinde la rândul ei o altă enumerare şi nici alineate noi.
Reiterăm această situație pentru toate cazurile asemănătoare.
De asemenea, semnalăm o eroare în marcarea enumerărilor, după lit.c) figurând lit.e); pentru rigoare redacțională, este necesară îndreptarea acestei erori materiale.
La actualul alin.(8), la partea introductivă, întrucât utilizarea abrevierii „ANAP” a fost prevăzută anterior, la art.3 lit.j), sintagma „Agenția Națională pentru Achiziții Publice” se va înlocui cu abrevierea „ANAP”.
La lit.a), pentru o informare juridică completă asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr.98/2017, între titlul acesteia și sintagma „cu modificările și completările ulterioare” se va insera formularea „aprobată prin Legea nr.186/2018”.
La actualele pct. „i)” și „ii)” ar trebui identificate sub forma „(i)”, respectiv „(ii)”, pentru a fi diferențiate de marcarea cu litere, proprie enumerărilor.
La actualul pct.i), titlul Legii nr.98/2016 se va reda numai la prima menționare a acestui act normativ, astfel cum prevăd exigențele normative.
La actualul alin.(9), pentru o exprimare mai adecvată, propunem inserarea termenului „publice” după cuvântul „achizițiilor”.
La alin.(10) lit.j), pentru rigoare normativă, sintagma „O.U.G. nr.77/2014” se va reda sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2014, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare”.
La lit. m), termenul „Consilliului” se va redacta corect.
i) La art.6 alin.(1), la partea introductivă, propunem eliminarea sintagmei „respectiv cu”.
La lit.l), pentru unitate redacțională, sintagma „Anexa la Decizia Consiliului de punere în aplicare” se va înlocui cu formularea „anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României”.
La lit.o), sintagma „Planului Național de Redresare și Reziliență” va fi înlocuită cu abrevierea „PNRR”, observație valabilă pentru toate situațiile similare.
La lit.p), sintagma „din prezenta ordonanță” se va elimina.
Referitor la textul propus la lit.t), este de analizat dacă aceasta este în consonanță cu partea introductivă a alin.(1) al art.6, care se referă la atribuțiile principale ale unor autorități ale administrației publice centrale cu privire la implementarea reformelor și investițiilor.
La lit.u), este necesară reformularea sintagmei „se asigură și monitorizează beneficiarii”, precum și inserarea termenului „Europene” după cuvântul „Uniunii”.
Semnalăm că după alin.(3) figurează două alineate marcate cu „i.” și „ii.”; pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară marcarea acestor texte în mod corespunzător, ca alineate ale art. 6, alineatele subsecvente ale articolului urmând a fi renumerotate.
La textul marcat cu „i.”, sintagma „menționat la alin.3” se va redacta sub forma „prevăzut la alin.(3)”.
La textul marcat cu „ii.”, în acord cu exigențele normative, sintagma „Prin derogare de la prevederile Legii nr.500/2002, cu modificările şi completările ulterioare” se va redacta sub forma „Prin derogare de la prevederile art. ... din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare”, urmând a se preciza articolul/articolele de la care se face respectiva derogare.
La actualul alin.(4), din considerente de ordin gramatical, sintagmele „a ministerelor/instituțiilor/agențiilor responsabile”, și „Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, precum și ministerele care au” se vor redacta sub forma „al ministerelor/instituțiilor/agențiilor responsabile”, respectiv „al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, precum și al ministerelor care au”.
j) La art.7, întrucât titlul actului european a mai fost menționat anterior, nu mai este necesară redarea acestuia.
De asemenea, pentru o exprimare adecvată, formularea „precum și cu prevederile PNRR, precum și, după caz, a Ordonanței de urgență” se va reda sub forma „cu cele ale PNRR, precum și, după caz, cu prevederile Ordonanței de urgență”. În plus, titlul actului normativ nu va mai fi menționat, acesta fiind deja precizat, la art.2 alin.(1) lit.a).
k) La art.8, sintagma „Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene” se va înlocui cu abrevierea „MIPE”, astfel cum s-a prevăzut la art.2 alin.(1) lit.b).
l) La art.10 alin.(3), este necesară revederea sintagmei „a proiectelor proprii” din partea finală a textului.
m) La art.11, potrivit uzanțelor normative, trimiterea la „art 9 și art.10” va fi redată ca „art.9 și 10”. Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare.
n) Pentru corectitudinea redactării, la art.13 alin.(1) lit.c), sintagma „ca urmare unor nereguli” va fi reformulată astfel: „ca urmare a unor nereguli”.
Totodată, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, la alin.(2) al aceluiași articol, abrevierea „MF” va fi înlocuită cu denumirea desfășurată a instituției vizate, întrucât nu a fost definită anterior.
Aceeași observație este valabilă, în mod corespunzător pentru art.16 alin.(2) și următoarele, în ceea ce privește denumirea „ANCOM”, pentru al doilea art.18 alin.(4) și următoarele cu privire la abrevierea „MIPE”, precum și pentru art.30, referitor la toate instituțiile, documentele sau actele normative invocate.
o) La art.15 alin.(1) lit.b), precizăm că, în concordanță cu uzanțele normative, referirea la „litera a)” va fi abreviată ca „lit.a)”.
La alin.(2), semnalăm omisiunea particulei „a” din textul „pe perioada de valabilitate acordurilor”.
p) Analizând trimiterea din cadrul art.16 alin.(1), menționăm că art.9 alin.(1) face referire doar la beneficiari, nu și la lideri de parteneriat sau parteneri de proiecte. Prin urmare, pentru claritatea și precizia normei, sugerăm reanalizarea trimiterii.
q) Semnalăm că art.18 este marcat de două ori, la fel ca și art.22. De asemenea, art.20 și art.23 lipsesc. În acest caz, se impune renumerotarea și reanalizarea trimiterilor.
r) La primul art.18 alin.(1), nu mai este necesară reluarea titlului deciziei invocate, deoarece acesta a fost menționat anterior. Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare.
s) În cazul celui de al doilea art.18, la alin.(2) semnalăm o trimitere eronată către art.17 alin.(1). Aceasta ar trebui realizată la dispozițiile primului art.18 alin.(1). Reiterăm această observație și pentru alin.(6).
Totodată, constatăm că dispozițiile alin.(8) – (10) reiau integral conținutul art.17 alin.(1) – (3). Prin urmare, aceste prevederi dublate vor fi eliminate.
ș) Marcarea „Secțiunii 2” a cap. IV va fi realizată în mod corect ca „Secțiunii a 2-a”.
t) Pentru simetria proiectului, în cuprinsul art.19 alin(4), propunem ca subdiviziunile să fie enumerate cu lit. a) și b), nu ca pct.i și ii.
ț) La art.21, semnalăm că, spre deosebire de situațiile similare anterioare, Regulamentul (UE) nr.241/2021 este menționat prin indicarea anului anterior numărului, iar în titlul Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 figurează „nr.LT 235/21”.
Prin urmare, pentru uniformitatea redactării, recomandăm reanalizarea și reformularea textului în cauză.
Observația referitoare la invocarea regulamentului european este valabilă pentru toate situațiile similare.
u) La al doilea art.22 alin.(3) precizăm că marcarea alineatului figurează de două ori și constatăm că se face referire la anexa 1, care este singura anexă a proiectului. Așadar, aceasta nu va fi numerotată, fiind necesară corectarea normei și marcarea corespunzătoare a anexei. Pe de altă parte, la teza a doua a acestui alineat este instituită o excepție de la același alin.(3), ceea ce nu este în concordanță cu normele de tehnică legislativă.
În cuprinsul alin.(4) figurează conjuncția „și” de două ori, fiind
necesară corectarea.
v) La art.25 alin.(3) termenul „guvernului” va fi redat cu majusculă, iar sintagma „act normativ” va fi înlocuită cu „ordonanță de urgență”.
w) Pentru completarea informației juridice, la art.30 alin.(6), actul normativ referit va fi redactat cu denumirea desfășurată, respectiv „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.77/2014”, iar după titlu se va preciza: „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.20/2015, cu modificările și completările ulterioare”.
x) La art.30 alin.(8) pentru unitate redacțională a întregului proiect, sintagma „conflictul de interese de la beneficiarii privați” din finalul textului se va înlocui cu expresia „conflictul de interese la nivelul beneficiarilor privați”.
La alin.(9) în sintagma „ca urmare a notei de control a DLAF sau ca urmare a începerii urmăririi penale de către EPPO/ DNA, urmând ca recuperarea să fie realizată ca urmare a unei decizii definitive” semnalăm caracterul repetitiv al cuvântului „urmare/urmând”, fiind necesară reformularea textului pentru a asigura fluiditate normei.
Pentru un spor de rigoare în redactare, sugerăm reformularea acestuia în sensul evitării menționării în mod repetat a sintagmei „și/sau”.
y) La art.31 alin.(2), semnalăm că sintagma „sau stabilită conform prevederilor normelor privind ajutorul de stat, după caz, oricare intervine ultima” nu respectă prevederile art.8 alin.(4) teza întâi din Legea 24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare - „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce”. Sugerăm reformularea textului în sensul oferirii de claritate și precizie inclusiv prin menționarea în mod expres a normelor vizate.
La alin. (3), abrevierea „OUG” din final se va reda in extenso, fiind necesară și redarea intervențiilor legislative aduse asupra actului normativ.
La alin. (5), pentru coerență, dar și pentru unitate în redactare cu acte normative similare propunem înlocuirea expresiei „fie sub formă de originale sau copii certificate conforme cu originalele, fie pe suporturi de date acceptate ...” cu sintagma „fie pe hârtie, în original sau sub formă de copii certificate pentru conformitate cu originalul, fie în format electronic pe suporturi de date acceptate ...”.
z) La art.31 semnalăm numerotarea greșită a elementului structural imediat următor tot ca „art.31” fiind necesară efectuarea corecturilor de rigoare.
La actualul art.31 alin.(1) pentru rigoare, este necesară introducerea termenului „Europene” după substantivul „Uniunii”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
Totodată, semnalăm că sintagma aflată în final, „inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor incluse în cadrul PNRR” este confuză și imprecisă, motiv pentru care sugerăm revederea și reformularea textului.
La alin.(4), pentru evitarea repetiției, este necesară reformularea textului „contractelor de finanțare finanțate prin ....”.
aa) La actualul art.32 alin.(2), pentru o exprimare clară și precisă, recomandăm reformularea sintagmei „respectiv împrumut”. Observația este valabilă și pentru alin.(3).
bb) La actualul art.34 alin.(4) se impune reanalizarea și reformularea normei de la teza I, care actualmente nu are o exprimare coerentă și nici o redactare corectă fiind necesară eliminarea uneia din cele două virgule ce succed substantivul „beneficiari”.
Totodată, pentru rigoarea exprimării, sintagma „Prevederile art.18 alin.(1) și alin.(5) ... „ va fi înlocuită cu formularea „Prevederile art.18 alin.(1) și (5) ...”.
cc) La actualul art.35 constatăm faptul că alineatele care îl alcătuiesc reglementează patru situații diferite precum modificarea și/sau completarea reglementărilor privind organizarea și funcționarea autorităților publice cu rol în gestionarea și/sau implementarea fondurilor europene, emiterea de norme metodologice, modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2020 și dispoziții finale. În consecință, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem disjungerea acestui articol pentru fiecare situație în parte și reamenajarea elementelor structurale ținând cont de legătura tematică dintre ele.
La actualul alin.(2) pentru rigoare normativă și unitate în redactare propunem ca sintagma „se emit norme metodologice de aplicare pentru gestionarea financiară a fondurilor alocate prin Planul Naționale de Redresare și Reziliență, aprobate prin hotărâre a Guvernului” să fie înlocuită cu textul „se emit norme metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin hotărâre a Guvernului”.
Ținând cont de observația cu referire la structura actualului art.35, textul alin.(3) – (11) se va reformula astfel: „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.819 din 7 septembrie 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.230/2021, se modifică și va avea următorul cuprins:”
Părțile dispozitive vor fi rearanjate în ordinea cronologică a intervențiilor legislative și vor fi reformulate, conform următoarelor exemple:
„La articolul .... alineatul/alineatele ...... se modifică și va/vor avea următorul cuprins:”
„La articolul ... după alineatul ... se introduce un nou alineat, alin. ..., cu următorul cuprins:”
La articolul ... alineatul ... se abrogă”.
La actualul alin.(3) propunem revederea și reconsiderarea normei de trimitere la „art.4 alin.(31)”, întrucât elementul structural citat nu există. Observația este valabilă și pentru actualul alin.(4) ce face trimitere la „art.4 alin(41)”, precum și pentru actualul alin.(8) cu trimiteri imprecise la „alin. (4) și (5)”.
Totodată, semnalăm că în textul prevăzut pentru actualul alin.(7), elementul structural la care se face referire nu există, motiv pentru care este necesară reconsiderarea intervenției legislative ca fiind una de completare a art.6 și nu de modificare.
De asemenea, menționăm faptul că modificările aduse prin actualul alin.10 includ și o completare prin adăugarea unui nou alineat, alin.(4), care în prezent nu există în alcătuirea art.10.
În consecință, se impune precizarea naturii intervenției legislative de completare atât în părțile introductive și dispozitive, cât și în titlul prezentului proiect.
Tot la actualul art.35, la alin.(12), avem în vedere dispozițiile art.65 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora, în vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
Bucureşti
Nr.980/09.12.2021